Skip to content
Noi detalii ies la iveală despre modul în care a fost negociată predarea lui Alexandru Bălan, fost adjunct al SIS, inclus într-un schimb internațional de prizonieri desfășurat la granița dintre Polonia și Belarus.
Potrivit juristului Vadim Vieru, inițiativa negocierilor ar fi venit din partea Belarusului, care ar fi solicitat transferul lui Bălan în cadrul unui aranjament mai amplu. Discuțiile ar fi fost purtate inițial între Belarus și Polonia, ulterior fiind implicate și alte state.
Conform explicațiilor oferite, autoritățile poloneze ar fi apelat la sprijinul Statele Unite ale Americii, iar mai departe, România ar fi facilitat legătura cu Republica Moldova. Astfel, s-a conturat un mecanism diplomatic complex, în care mai multe state au colaborat pentru finalizarea schimbului.
Juristul a subliniat că, din punct de vedere legal, instituțiile moldovenești au respectat toate procedurile. Transferul nu ar fi fost posibil fără acordul expres al lui Bălan, iar autoritățile s-ar fi asigurat că există documentația necesară și consimțământul scris al acestuia.
La rândul său, deputatul Andrian Cheptonar a declarat că Belarus ar fi încercat să folosească astfel de negocieri pentru a obține beneficii pe plan internațional, inclusiv o posibilă relaxare a sancțiunilor economice. Republica Moldova ar fi valorificat acest context pentru a-și promova propriile interese în cadrul schimbului.
Înainte de transfer, Bălan a fost grațiat de președinta Maia Sandu, care a declarat ulterior că fostul oficial nu mai reprezintă un risc pentru securitatea statului. Totuși, această poziție a fost contestată de unii experți în securitate.
Cazul rămâne unul controversat, în condițiile în care fostul adjunct SIS este cercetat pentru trădare și ar fi avut acces la informații sensibile. Operațiunea scoate în evidență complexitatea jocurilor geopolitice din regiune și rolul diplomației în astfel de situații sensibile.
