Fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, a fost numit în Consiliul de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei, într-o funcție extrem de influentă, dar și bine remunerată. Numirea sa vine la câteva luni după ce a părăsit guvernul, iar noul rol îi oferă acces direct la decizii strategice care vizează stabilitatea financiară a statului.
Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, salariul pe care îl va încasa Alaiba în noua funcție depășește 100.000 de lei lunar, o sumă de două ori mai mare decât cea primită anterior ca ministru. Această remunerație generoasă a atras atenția opiniei publice, în special în contextul unei economii tensionate și cu provocări bugetare evidente.
Consiliul de Supraveghere al BNM este un organ esențial în arhitectura instituțională a țării, având responsabilitatea de a verifica activitatea conducerii executive, de a aproba rapoartele anuale și de a asigura independența decizională a Băncii Centrale. Este format din șapte membri, iar mandatele sunt de șapte ani.
Numirea lui Alaiba a fost considerată de unii ca fiind o mișcare firească, având în vedere experiența sa în economie și reformele promovate anterior. Însă, vocile critice susțin că aceste poziții devin tot mai des o formă de recompensare a loialității politice, nu neapărat a meritului profesional.
Într-o perioadă în care încrederea în instituțiile publice este în scădere, orice astfel de numire devine o miză politică și simbolică. Banca Națională este văzută ca una dintre ultimele instituții tehnocrate care trebuie protejate de influențele partinice.
Cazul Dumitru Alaiba deschide o nouă discuție despre traseismul politic în structurile strategice ale statului și despre modul în care funcțiile-cheie sunt alocate în Republica Moldova.




